...other head section stuff (Title, Description,etc.)...

Aboneaza-te prin email

sâmbătă, 12 decembrie 2009

Treburi casnice: cum se spalau vasele la 1925 :))

Photobucket
Pe când eram în Franţa, gazda mea îmi povestea despre nepoata ei care, având bebe mic, tocmai îşi achiziţionase o masină de spălat vase. M-am mirat în sinea mea de aşa lux: Ce mare lucru, cât îţi ia să speli vasele? Ei bine, azi nu pot decât să rezonez cu nepoata: nu ştiu cum se face dar mai tot timpul sunt la chiuvetă, spălând când o crăticioară, când un pahar, când o oală etc. etc. Mormanul de vase pus la uscat abia apucă să fie pus la loc, când un altul iî ia locul. Niţelus disperată, mi-am oprit ochii asupra acestui capitolaş din cartea doamnei Comsa si brusc m-am linistit. Oricat as avea eu de lucru, nu se compara, nici pe departe cu ce munceau bunicele si strabunicele noastre. Si zau ca dupa asa lectura, te reintorci la munca cu zambetul pe buze.

"Vasele de cafea cu lapte si de ceai, precum: păharele, masina de cafea si cratitele, in care pastram laptele, sa fie totdeauna separat spălate; celelalte vase, precum: farfuriile, castroanele, sosierele, etc., se spală intr`un lighean numai de grăsime, mai intai in apa calda, bine limpezite, in alt hardau, in apa rece, si puse in cos, sa se scurga, apoi sterse bine si puse la locul lor.
Indata ce am adunat de pe masa tacamurile, le punem in caldarusa de tacamuri cu apa calda (fig. 94), de unde le scoatem si le stergem, apoi frecate cu piatra rasa, sau cu cenuse cernuta, le spalam, tot in apa calda, apoi limpezite in apa rece, sterse bine si puse la loc cald, sa se zvante bine si asezate la locul lor.
Curatirea tacamurilor de argint, se face astfel: mai intai le spalam numai in apa calda si le stergem; daca au pete, le frecam cu un praf anume pentru argintarie.
Vasele de fier (oalele, cratitele) le spalam de grasime in apa calda cu spalatoare separate, apoi aruncand apa, le frecam cu cenuse cernuta, apoi spalate in lesie calda, limpezite, scuse, sterse si puse fiecare la locul lor.
Vasele de arama (piulita, sfesnicele, tingirea de spuma etc.) le frecam mai intai, cu o alifie numita Putzing, apoi bine frecate pana capata lustru cu o bucata de flanela.
Vasele de tinichea, precum: tavile, diferite forme de gelatina, budinca etc., se spala ca si cele de fier, cand isi pierd lustrul pe dinafara, le putem da lustru, frecandu-le din cand in cand cu o carpa de postav muiata intr`un amestec de soda pisata, sapun ras si iarba pisata, numita coada calului (Zinn-Kraut), care se gaseste la farmacie; dupa aceea le spalam cu apa calda, apoi limpezite si svantate cu o carpa curata si uscata.
Lemnaria de bucatarie o spalam mai intai in lesie fierbinte, apoi frecata cu pae (sau perie) si molos pisat, si din nou spalata cu lesie fierbinte: pe urma o limpezim in apa de var, preparata intr`un hardau mai mare. Apa de var o preparam, mestecand bine, intr`o strachina o lingura var stins cu putina apa, apoi scurs in hardau cu apa curata si rece, mestecand cu o carpa mare, cu care limpezim lemnaria, de cate ori o muiem in hardau, spre a nu se aseza varul la fundul hardaului. In lesie sa se punav tot numai cate un vas de lemn nu toate deodata, caci lemnul se inegreste.
Lucrul principal la spalatul vaselor este, sa avem trei spalatoare, una pentru spalatul paharelor, alta pentru spalatul vaselor de grasime, si una pentru spalatul vaselor in lesie: dupa ce am terminat cu spalatul vaselor limpezim fiecare spalatoare, separat si o punem sa se usuce.
Nu este permis sa aschimbam niciodata spalatoarele. "

No, gata pe astazi ca ma doare spatele si mi s-au incretit manutele. Mai lasam din gosopdareala si pe maine.

1 comentarii:

Laura spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.

Prietenii nostri